Metodele folosite pe aceasta cale sunt în principal: meditatiile de revelare a Inimii Spirituale, tehnicile de concentrare si linistire a mintii, hatha yoga.
Ea implica directionarea tuturor elanurilor, energiilor, practicilor în vederea crearii conditiilor revelarii Inimii Spirituale. Inima Spirituala este Realitatea atât transcendenta, cât si imanenta oricarui aspect al macrocosmosului. Este esenta ultima a tot.
Yoga Inimii Spirituale ne ajuta sa traim în intimitatea existentei, sa simtim „pulsul” fiecarui moment, sa-i intuim dimensiunea eterna. Ea implica prezenta constiintei martor, atentia deschisa iradiind din Inima, iubirea.
Prin Yoga Inimii Spirituale aspiram sa traim în Inima, în Suprema Realitate, în Dumnezeu (dar Dumnezeu simtit dincolo de orice concepte si definitii religioase). În felul acesta realizam identitatea cu totalitatea Vietii.
Intuim de asemenea ca adevarata noastra natura nu se limiteaza la corpul fizic si nici macar la structurile energetice sau psiho-mentale subtile. Astfel, pe aceasta cale Spirituala, atât în meditatie, cât si în practica hatha yoga, se produce gradat o expansiune în care simtim ca devenim precum spatiul; ca îmbratisam în noi totul. Simtim substratul unic si universal al existentei ca fiind dimensiunea transcendenta a fiintei noastre.
Constienta Inimii Spirituale
În practica Spirituala, nu suntem focalizati asupra unui scop care ar trebui atins, în sensul obtinerii unei performante.
În Yoga Inimii Spirituale practica asanelor nu reprezinta un scop în sine. Transformarile profunde care se pot produce în timpul unei asane fac din aceasta un mijloc de a ne deschide fata de natura noastra ultima, fata de Inima Spirituala, atman.
Prin urmare, asana nu e un scop în sine, ci un mijloc de a exprima unitatea fiintei noastre, un mijloc de expansionare a constiintei, un dans al energiilor, un dans al lui Shakti si Shiva, sau altfel spus un dans între energie si constiinta.
Trezirea energiilor aflate înca în latenta, echilibrarea si centrarea acestora în Inima Spirituala reprezinta un mijloc de cosmizare a fiintei noastre, de deschidere fata de infinit.
În loc sa “facem” Yoga sau sa facem o asana, urmarim sa „fim” în Yoga si sa traim constient în acea postura minunea de „a fi”. Folosim postura corporala ca pe un mijloc de dezvoltare a acuitatii constiintei martor, a adâncirii în Inima si a revelarii a ceea ce suntem cu adevarat. Astfel, intram într-o atitudine care este mai degraba meditativa, în care concentrarea mentala este însotita de constiinta martor si de o atentie deschisa fata de fenomenele energetice care apar.
Sedinta hatha yoga nu este vazuta ca o practica impusa, ci ca un act creator care raspunde tendintelor si energiilor momentului prezent. În acest mod, practica hatha yoga este mai mult o practica a constientei si a deschiderii pline de fericire, decât o practica ascetica sau un exercitiu strict fizic, individual. Astfel, evitam pericolul unei practici rigide si adesea sterile, dominata de vointa egotica. Prin aceasta, „ne interiorizam” practica, o facem din ce în ce mai intima, mai liber exprimata, dinamica, mereu reîmprospatata de ecourile launtrice, de feedbackurile primite din însusi fluxul energiilor ce sunt vehiculate.
Armonizarea energiilor si a diverselor aspecte ale fiintei noastre: corp, senzatii, sentimente, minte, se realizeaza prin intermediul unui proces de unificare si integrare a acestei „Totalitati constiente” care este însasi fiinta noastra.
Practicând yoga devenim Yoga – unitate reflectata în interior si în exterior. Practicând Yoga Inimii Spirituale celebram si onoram forta vietii.
Astfel, intram în contact cu potentialul infinit si etern al adevaratei noastre naturi. Încetam sa mai fim atât de preocupati de problemele, dramele si temerile noastre si suntem liberi sa accedem la extraordinara comoara pe care Prezentul ne-o ofera.
Prin centrarea în Inima Spirituala se induce sentimentul unei sacre legaturi a Tot. Acesta este adevaratul „Acasa” în care ne regasim împreuna, în aceeasi radiatie a Prezentei Pure, a freamatului sacru, spanda.
Capitolul 2. Centrarea în Inima Spirituala
Centrarea în Inima Spirituala este o practica de baza, simpla si directa. Ea este întâlnita ca element tehnic important în sufism, crestinism, iudaism. Prin naturaletea sa, sunt diminuate riscurile tentatiilor si devierilor. De aceea, consecventa si încrederea în aceasta metoda ne vor ajuta imens. Cufundarea în Inima, folosind metoda lui Ramana Maharshi, ne ajuta de asemenea sa trecem dincolo de sentimentalism, de tarâmul emotivitatii si atasamentelor individuale. Este un prim pas important în revelarea naturii noastre divine. Centrarea în Inima Spirituala reprezinta de fapt o atitudine esentiala care, odata integrata, tinde sa se reflecte spontan ca un mod de „a fi”.
Esenta metodei lui Ramana Maharshi
Ramana Maharshi îsi rezuma metoda în felul urmator: „Ceea ce este esential în orice sadhana (practica spirituala) este sa încerci sa aduci înapoi mintea agitata si sa o fixezi doar asupra unui singur obiect. De ce sa nu o aducem înapoi si sa o fixam în atentia asupra sentimentului purei existente? Aceasta este âtma-vichara, cautarea Sinelui (a Inimii Spirituale). Aceasta este tot ceea ce trebuie facut.”
Acest pasaj sugereaza un fapt esential pe care Ramana îl expune foarte logic, si pe care, din pacate, prea putini l-au înteles: din moment ce, în general, scopul meditatiei este fixarea mintii asupra unui obiect, de ce sa ne îndreptam atentia asupra diferitelor obiecte exterioare sau chiar interioare, când mult mai eficient este sa te orientezi asupra sursei însasi a atentiei tale, asupra Sinelui divin, a Inimii Spirituale?
Atentia sau meditatia asupra oricarui obiect ne pastreaza în dualitatea: 1) „eu”, subiectul cunoscator si 2) „acela”, obiectul de cunoscut. Daca atentia e îndreptata asupra Inimii Spirituale, deci asupra subiectului cunoscator sau, altfel spus, asupra a ceea ce suntem, asupra sentimentului intim al purei existente, asupra sursei însasi a atentiei, atunci sunt create premisele unei adevarate transformari interioare, pentru ca subiectul si obiectul colapseaza într-o unica viziune a Unitatii. Prin urmare, este foarte firesc sa urmarim ca principalul obiect al meditatiilor noastre sa fie Inima Spirituala (pentru ca aceasta sa se reveleze apoi ca subiectul cunoscator, ceea ce suntem noi în intimitatea desavârsita a fiintei).
Sentimentul Adevarului
Orice gest de centrare în Inima Spirituala, orice apropiere de natura divina, de Dumnezeu, aduce dupa sine o evidenta intuitiva, un sentiment al Adevarului, al Iubirii, care la rândul lor sporesc si mai mult aspiratia centrarii în Inima Spirituala. Prin urmare, adâncirea în Inima îsi gaseste o împlinire naturala în înflorirea sentimentului de iubire, de armonie, de acord perfect cu Totul, de comuniune cu Dumnezeu. Deschiderea sufletului si procesul “de umplere” gradata a acestuia cu iubire de Dumnezeu sunt expresii firesti ale centrarii în Inima.
Exista o fericire si o libertate care sunt inerente centrarii în Inima Spirituala. Ele vor infuza treptat orice practica yoga si apoi întreaga noastra viata.
În Yoga Inimii Spirituale, prin centrarea în Inima, ne deschidem si descoperim mai întâi frumusetea si armonia intrinseca fiintei noastre pe care învatam apoi sa le recunoastem si în afara noastra. Aceasta centrare ne inspira totodata sa actionam în viata de zi cu zi în acele moduri care celebreaza si exalta esenta vietii, fericirea si iubirea inerente Inimii Spirituale. Pe de alta parte, centrarea ne confera discernamântul de a intui ce actiuni nu sunt în armonie cu Spiritul.
Bazându-ne pe acest discernamânt al Inimii, urmarim sa ne punem în armonie cu dimensiunea infinita a fiintei noastre. Astfel, suferintele se diminueaza pentru a ne largi constiinta frumusetii si a splendorii unei vieti care si-a regasit centrul.
În momentul în care constiinta Inimii Spirituale e prezenta, realizam ca viata întreaga e sacra. Cu cât Inima Spirituala este mai prezenta în viata noastra, cu atât mai pure, mai profunde si mai vii devin bucuriile si aspiratiile noastre.
Plenitudinea si sacralitatea vietii se reveleaza spontan.
Sarbatoarea centrarii în Inima
Ca o importanta consecinta a centrarii în Inima, viata e vazuta din ce în ce mai mult ca o sarbatoare aducatoare de fericire si libertate, o celebrare a spiritului.
Exista o diferenta esentiala între o sarbatoare profana si una sacra.
Într-o sarbatoare profana cauti sa uiti de angoasele tale si de tine însuti. În sarbatoarea sacra a practicii yoga, apare reamintirea de Sine, iar fericirea iubirii este modul de a o celebra.
Prin centrarea în Inima ne armonizam cu legile intrinseci ale naturii, iar principiile morale si atitudinile recomandate în yama si niyama decurg spontan. De exemplu, ahimsa (nonviolenta), santosha (multumirea) sau aparigraha (nonacumularea) sunt realizate nu pentru ca ne propunem respectarea unor reguli, ci ca o consecinta fireasca a viziunii noastre intime asupra vietii.
Necunoscutul devine Inefabila Fericire
Prin reconectarea la Inima Spirituala, reintram în fluxul pur al existentei. Tensiunile, fricile, traumele sunt eliminate gradat si astfel fiinta noastra, în integralitatea ei, emana pace, forta, energie vindecatoare, iubire. Aceasta pace profunda nu poate fi creata prin vizualizare sau impusa printr-o vointa individuala. Ea radiaza de dincolo de gândire, de personalitate.
„Necunoscutul”, care este sursa fricii atunci când suntem prinsi în limitarile constiintei individuale (deci în mintea discursiva), se reveleaza ca Realitate inefabila divina si devine sursa bucuriei, atunci când suntem centrati în Inima.
Integrarea în viata zilnica
Adâncirea în Inima Spirituala este o constanta a practicii care ne permite sa simtim libertatea, fericirea, vastitatea, iluminarea, odata cu orice act de interiorizare, în fiecare asana. Urmarim apoi sa infuzam aceeasi traire si cu ochii deschisi.
Centrarea în Inima Spirituala poate fi realizata cu usurinta în orice situatie, si se poate integra perfect în viata de zi cu zi. Aceasta practica nu provoaca o ruptura între tendintele si preocuparile meditative si asa-zisele obligatii sociale.
Practica spirituala se poate asemana cu pregatirea si repetitiile pe care un dansator le face înaintea spectacolului. Sunt exersati pasii, atitudinile etc. care, ulterior, în spectacol, sunt realizate cu naturalete. Spectacolul este viata, iar „repetitia” este practica spirituala.
Cum ar putea fi cuantificat Inefabilul?
Evident, o sistematizare îsi are limitele ei, caci ne-am putea întreba cum ar putea fi cuantificat inefabilul. În general, atentia asupra ecoului pe care îl trezesc diferite atitudini interioare, ecou perceput cât mai intim în fiinta noastra, precum si întelegerea semnificatiei acestuia, reprezinta o modalitate de a adânci si de a aprofunda trairile pe care le avem. Astfel, printr-un proces de feedback, se ajunge la un control progresiv aspra unor zone ale constiintei noastre care în mod normal sunt considerate inaccesibile sau inefabile. În acest fel, se ajunge la o disponibilitate interioara de a favoriza aparitia abandonului, a spontaneitatii, ceea ce evident pare paradoxal la prima vedere, caci cum ai putea sa gasesti si sa aplici metode pentru a declansa spontaneitatea si naturaletea inerenta abandonului în Sine, a daruirii totale în Dumnezeu? Si totusi, aceasta este tocmai expresia experientei pe care o acumulezi în urma practicii consecvente si de lunga durata a meditatiilor de centrare în Inima Spirituala. Acesta e însusi “secretul” pe care îl detine un mistic apt de a trece instantaneu dincolo de barierele mintii, în constiinta Unicului.
Etape si directii în practica meditatiei de revelare a Inimii Spirituale
În sensul sistematizarii în Yoga Inimii Spirituale, expunem câteva orientari de baza ale practicii care sunt dezvoltate pe larg în cadrul activitatilor noastre:
- A) în ceea ce priveste meditatia de Revelare a Inimii Spirituale, exista patru faze principale a caror constientizare ne ajuta în aprofundarea meditatiei:
- 1. Faza suspendarii temporare a gândirii discursive (liniste si claritate mentala).
- 2. Faza de inversare a atentiei de la exterior la interior si de orientare a energiilor simturilor în zona pieptului (faza ce corespunde procesului pratyahara din Raja Yoga). Ea corespunde acelei “coborâri” a mintii în Inima despre care vorbesc misticii crestini.
- 3. Faza de sublimare a energiilor simturilor, ale psihicului si ale mintii (energii focalizate anterior în Inima), în vibratia inefabila a dorului de Dumnezeu, în freamat sacru, spanda.
- 4. Faza de abandon constient (de disponibilitate penetranta) în Realitatea Inimii Spirituale. Acum se produce o dizolvare a constiintei individuale. Astfel, se trece de la constiinta individualitatii, jivatma, la constiinta Sinelui, atman. (Importanta si semnificatia acestor faze este expusa pe larg în cadrul activitatii Scolii noastre de Yoga).
Ca mnemonica retinem LISA (Liniste mentala, Interiorizare, Spanda, Abandon).
- B) în ceea ce priveste natura mintii si activitatea mentala, exista doua etape:
- 1. Linistirea mintii si inducerea unei stari de claritate a acesteia;
- 2. Transcenderea mintii, Vidul absolut, Tacerea pura.
Transcenderea mintii nu poate fi indusa prin tehnici sau metode. Ea se reveleaza atunci când conditiile favorabile sunt create. Tehnicile si diferitele forme de meditatie realizeaza o pregatire a mintii. Ele pot induce linistirea si claritatea mintii, precum si relaxarea corporala, controlul mental, calmul. În ceea ce priveste transcenderea mintii, „tacerea pura”, „vidul absolut”, fiind o realitate de dincolo de minte, nu este nimic tehnic de facut, deoarece prin aceasta transcendere ne deplasam de la faza lui „a face”, în domeniul lui „a fi”. În jnana yoga se afirma ca aceasta „Tacere Pura” este de fapt substratul ultim al fiintei noastre, este ceea ce suntem cu adevarat. În tacerea profunda a Inimii orice tehnica este abandonata. În budism, unde exista o traditie foarte riguroasa a controlului mintii si a meditatiei, aceste 2 faze sunt foarte clar mentionate:
samatha (în pali) ori shine (in tibetana) - faza concentrarii mentale pe diferite obiecte interioare sau exterioare (concentrarea si linistirea mintii prin focalizarea asupra respiratiei, senzatiilor corporale etc.) si
vipassana (în pali) sau vipasyana (în sanscrita) ori lhagthong (în tibetana)- „viziunea”, egalitatea mintii sau altfel spus accesul la realitatea nonconceptuala, revelatia vidului ultim (întelegerea intima a efemeritatii gândurilor si a continutului mental – caci ele vin din nimic si se întorc în nimic).
Prin urmare, vidul, tacerea absoluta nu poate fi indusa printr-o tehnica anume. Ea se poate revela atunci când conditiile sunt create, atunci când mintea este linistita.
În ceea ce priveste prima etapa, cea referitoare la metodele care pot fi folosite pentru a crea controlul si linistirea mintii, exista doua clase de tehnici. Ele urmaresc fie:
- Controlul mintii ori
- Trezirea si dezvoltarea constiintei martor.
Exista nenumarate tehnici de concentrare sau meditatie, dar toate se bazeaza pe aceste 2 tendinte si principii ale practicii meditative. Cele mai multe insista asupra unuia dintre aceste aspecte, dar exista si metode care tind sa le integreze pe ambele. Metoda lui Ramana Maharshi de revelare a Inimii Spirituale integreaza ambele atitudini:
- Concentrarea mintii în zona pieptului, central, usor spre dreapta;
- Dezvoltarea constiintei martor prin detasarea de corp, senzatii, gânduri, minte, folosind, de exemplu, întrebarea „Cine sunt Eu?”.
În Yoga Inimii Spirituale mintea este controlata si purificata gradat atât printr-o folosire sistematica a unor tehnici de concentrare, cât si prin dezvoltarea constiintei martor.
- C) în ceea ce priveste practica asanelor, mentionam importanta energiei si a constientei, cei doi “poli” ai unei practice corecte. Nu este suficient doar „sa împingem” energie într-un loc sau altul, într-o chakra sau vreun nadi. De aceea, insistam asupra mentinerii constiintei martor care, prin alchimia asanei, te conduce spre realizarea a ceea ce esti cu adevarat.
În executia unei asane recomandam trecerea prin doua faze ce îsi au fiecare etapele ei:
- Faza 1
- 1) Constiinta martor (atentia deschisa si detasata) este „fondul” pe care se deruleaza întreaga sedinta de asane si respectiv executia fiecarei asane. Observarea gândurilor, tendintelor, patternurilor si constanta nonreactie la acestea).
- 2) Relaxare si Elasticizare (faza intrarii în asana).
- 3) Stabilitate si imobilitate corporala. (Detalii despre aceasta faza în capitolul
Kaya Sthairyam – nemiscarea corporala).
- Faza 2
- 4) Acceptarea energiei, dizolvarea în ea (stare de intimitate, identificare, samyama, cu acea energie. Astfel constientizam o stare de energizare si de armonizare a energiei pe care asana o induce în fiinta noastra).
- 5) Sublimare a energiilor în spanda, freamatul sacru (trecerea de la faza energetica la Constiinta Pura a Inimii Spirituale).
- 6) Contemplare si transcendere a constiintei corporale (anularea identificarii cu corpul fizic si expansiunea în infinit).
Ca mnemonici retinem:
- Faza 1 CRI (Constiinta martor, Relaxare, Imobilitate corporala)
- Faza 2 ASI (Acceptare, Sublimare, Infinit)
Aceste atitudini sunt în conformitate cu felul în care Patanjali a descris în Yoga Sutra rolul asanei:
“Postura este imobila, ferma si confortabila.
Aceasta se realizeaza prin disparitia efortului si meditatia asupra infinitului.
De acum înainte el (yoghinul) nu mai este tulburat de dualitati.” (II. 46-48)
Prin urmare, în viziunea lui Patanjali, rolul asanei este sa ne reveleze constiinta infinitului si transcenderea dualitatilor.
Printre atitudinile de baza integrate în sedinta de Hatha Yoga mentionam:
Constientizarea momentului prezent, Centrarea în Inima, Atentia deschisa, Constiinta Martor, Iubire, Freamatul sacru al Inimii, Abandon, Constiinta Unitatii.
Capitolul 4. Metodologia sistemului Hridaya Yoga
Toate modalitatile abordate în Yoga Inimii Spirituale sunt circumscrise aceleiasi aspiratii: revelarea naturii noastre reale.
În sprijinul practicilor meditative este expusa o metodologie menita sa îmbunatateasca controlul si claritatea mintii, într-un mod ce poate fi obiectivat de fiecare în parte. (De exemplu, oferim o metoda care permite o observare foarte concreta a progresului pe care îl facem în cadrul fiecarei meditatii, în ceea ce priveste dezvoltarea constiintei martor, precum si claritatea mintii.)
Astfel, urmarim ca fiecare practicant sa realizeze progrese, fara nevoia unei continue raportari la „profesor”. Încurajam dialogul, dar nu si dependenta. Sunt oferite astfel reperele unei abordari spirituale progresive, în care mintea si Inima ca „organe de cunoastere” sunt dezvoltate gradat.
Lucrarile pe care se bazeaza aspectele teoretice si practice în Yoga Inimii Spirituale sunt textele yoghine clasice, de exemplu: Yoga Sutra a lui Patanjali, Spanda Karika, Vijnana Bhairava Tantra, precum si dialogurile si afirmatiile unor mari maestri spirituali precum Shankara, Ramana Maharshi, Nisargadatta Maharaj, Swami Sivananda, Rumi, Meister Eckhart.
Mijloace folosite in Yoga Inimii Spirituale
Mijloacele folosite se orienteaza spre crearea premiselor necesare revelarii naturii noastre divine. Pentru noi, acestea sunt în primul rând meditatiile de revelare a Inimii Spirituale si practicile hatha yoga.
Pentru aplicarea acestora urmarim sa cream un cadru cât mai adecvat:
- cursuri saptamânale de hatha yoga si meditatie,
- Tabara-Retragere Hridaya de revelare a Inimii Spirituale
- întâlniri saptamânale în grupuri de meditatie,
- seminarii de week-end (workshop-uri) pe diferite teme,
- conferinte etc.
Dincolo de tot acest cadru formal, ceea ce consideram ca este chiar mai important este crearea unei comunitati spirituale în care aspiratiile, creativitatea si individualitatea fiecaruia se pot exprima liber.
Metodele din Yoga Inimii Spirituale se adreseaza nuantat tuturor, indiferent de nivelul si abilitatea în practica hatha yoga, de la copii la vârstnici, de la persoane care necesita îndrumari terapeutice pâna la practicantii avansati.
Pe tot parcursul cursului va exista o ghidare si o orientare a resurselor interioare ale cursantilor spre a facilita procesul unei cunoasteri de sine cât mai profunde. Practica va putea fi astfel nuantata printr-un proces de „individualizare”, tinând cont de disponibilitatile fizice, psihice, mentale si spirituale ale fiecarui cursant.
În procesul individualizarii practicii spirituale, un rol important îl are comunicarea, sinceritatea si deschiderea sufleteasca.
Structura cursului
Cursurile sunt structurate pe module ce includ elemente teoretice si practice de yoga.
Modulele reflecta dezvoltarea unor nivele de competenta în yoga. În cadrul fiecarui modul sunt organizate sedinte saptamânale de hatha yoga, care integreaza, pe lânga asane si tehnici de pranayama, tehnici de concentrare si meditatii de revelare a Inimii Spirituale.
Tabara Retragere Hridaya de meditatii pentru revelarea Inimii spirituale sintetizeaza principiile teoretice si metodele practice din Jnana Yoga.
În plus, sunt organizate seminarii pe diferite teme aflate în legatura cu Inima Spirituala si trezirea freamatului sacru, spanda, al Inimii.
Efecte Spirituale
Centrarea si adâncirea în Inima creeaza, la rândul ei, o constiinta a unitatii totului, advaita, în care totul ti se reveleaza a fi interconectat prin însusi „substratul” constiintei sau, altfel spus, al realitatii divine. De aici rezulta un sentiment al conectarii interioare cu ceilalti, cu mediul înconjurator. Astfel, se dezvolta compasiunea, bunatatea, prietenia, omenia, simtul etic… Intuitia unei singure Inimi, a aceleiasi Inimi Spirituale, a aceleiasi realitati divine, devine din ce în ce mai limpede si se expansioneaza. În acest mod, întelegem felul în care noi suntem atât de intim interconectati spiritual.