b) Semnificatie
Prin aceasta se sugereaza o idee fundamentala si anume ca libertatea Spirituala, eliberarea, nu este ceva (o energie sau o realitate) exterioara noua. Eliberarea si fiinta noastra sunt “nascute împreuna”. Pe de alta parte, sahaja sugereaza faptul ca samsara (lumea manifestata) si nirvana (realitatea transcendenta) sunt “nascute împreuna” si prin urmare trebuie sa existe un substrat comun din care cele doua s-au nascut si în care coexista. Cel ce se pastreaza în Inima Spirituala traieste de fapt în Realitatea ce se reveleaza nu numai în meditatii extatice, în nirvana, ci integreaza si lumea, samsara. Întelepciunea de a te mentine mereu în libertatea spontaneitatii, sahaja, a fost denumita în budism “calea spirituala directa" (uju-patha) sau "calea regala" (râja-patha). În traditia dzogchen este denumita Starea Naturala.
Spre deosebire de starile de constiinta cosmica, samadhi, traite doar în meditatie, sahaja aduce aceasta realizare pâna la nivelul corpului fizic si al lumii materiale. În acest proces practicile hatha yoga îsi au importanta lor. În Yoga Inimii Spirituale practicile sunt orientate în spiritul exprimarii lui sahaja, naturaletea.
c) Reconcilierea contrariilor
Intuitia eternitatii ne permite sa integram ceea ce este impermanent, efemer, trecator, ca fiind expresii, manifestari ale Inimii Spirituale. Astfel, orice opozitie între Etern si efemer, între Unitatea Divina si multiplicitatea obiectelor înceteaza. Esti în acelasi timp în „Eu Sunt” si în Devenire, în Beatitudinea Absoluta a Sinelui si în viata de zi cu zi, într-o sinteza comuna. Aceasta este starea pe care Meister Eckhart o simbolizeaza prin imaginea “balamalei care ramâne nemiscata în timp ce usa se misca” . Reîntoarcerea, pe toate nivelurile (fizic, psihic, mental) la starea de perfecta naturalete, sahaja, ne mentine în intuitia unificatoare a Realului.
Acesta este si mesajul în Yoga Inimii Spirituale.