meditation

În general, conștientizarea zonei pieptului este o practică simplă, directă, de bază. Este un element important în sufism, creștinism și iudaism.

Centrul Inimii este un sui generis portal situat în zona pieptului.

“Atomul divin al Sinelui poate fi găsit în camera din dreapta a inimii, la o distanță de aproximativ un deget de la linia mediana a corpului.”
“Aici se află Inima, Inima Spirituală dinamică. Este numită Hridaya, este situată în partea dreaptă a pieptului și este clar vizibilă ochiului interior pentru adept pe calea spirituala. Prin meditație poți învăța să găsești Sinele în peștera acestei Inimi.”

Ramana Maharishi

Declarații similare cu privire la existența acestui “portal” spiritual pot fi găsite în Sita Upanishad , Maha Narayana Upanishad și Ashtanga Hridaya (text Ayurvedic care o numește “Ojasa Stana” sau “conștiința luminoasă prin ea însăși”). Astfel, învățătura despre locația Inimii Spirituale în organism nu a fost inițiată de Ramana.

Argumentul principal al lui Ramana nu este teoretic ci experimental. El și-a reamintit experiența freamătului sacru al Inimii, spanda (sphurana), ca un sentiment continuu de conștiență a conștiinței însăși (sau “eu-eu”, așa cum obișnuia el să spună), chiar și atunci când era elev în Madurai .

Yogi Bhajan descrie Centrul Inimii într-un mod similar:
“În corpul este un centru în care se simte senzatia acestei Conștiințe atot-pătrunzătoare. Acesta este Centrul către care arătăm atunci când spunem “eu”. Acest Centru este Inima Spirituală și este, de asemenea, numit Hridaya. Hridaya nu este unul dintre cei șapte centri psihici (chakra); mai degrabă el este situat în porțiunea de 1/8 a inimii fizice, care este în partea dreaptă a sternului . De asemenea este cunoscut sub numele de stimulatorul cardiac al inimii, pentru că oferă impuls care conduce la bataile inimii “. (Yogi Bhajan – Kundalini Mata Shakti)

Centrul Inimi nu este chakra Anahata. Potrivit tradiției tantrice , Anahata chakra, chakra inimii, este un  nivel sau o dimensiune importantă a ființei noastre și a întregii manifestări. Dar Inima Spirituală este mai mult decât atât. Ea nu este doar un nivel ci Întregul.
Centrul Inimii ne deschide spre infinitatea Inimii Spirituale.

Nemărginirea Inimii Spirituale

Ramana ne-a învățat că această concentrare pe Centrul Inimii este relativă. Este o tehnică valabilă doar atâta timp cât ne identificăm cu corpul fizic. Noi ar trebui să înțelegem Inima ca Realitatea omniprezentă. Prin urmare, toate descrierile ei sunt doar concepte mentale. Această revelație este numită “Dahara Vidya” sau “cunoașterea Inimii . ”

Ramana clarifică și mai mult importanța Inimii :
“Inima este centrul Sinelui și Sinele este centrul de centrilor.”
“La fel cum forța subtilă a energiei electrice trece prin fire și face multe lucruri minunate, la fel inima conferă sensibilitate simțurilor. “

Inima este nelimitată și, pentru că nu are nici o formă, ea poate să conțină totalitatea.
Este important să rețineți că relația dintre ceva infinit, Atman, Sinele Divin și ceva finit, cum ar fi corpul fizic sau un punct de pe sau în corpul fizic, nu poate fi decât ceva relativ.

Ramana a declarat că această conștiență a Infinitului Suprem nu pot fi localizată într-un anumit loc în organism și că, în starea de expansiune divină, de scufundare în oceanul divin de Conștiință, nu mai putem vorbi de cap, brațe, corp și alte zone.
” Ți-aș cere să vezi unde apare “eu” în corpul tău, dar nu este corect să spui că “eu” se ridica din și se contopește în inimă în partea dreaptă a pieptului. Inima este un alt nume pentru Realitate și nu este nici în interiorul, nici în exteriorul corpului. Nu poate fi nici în nici în afara ei, deoarece doar ea există.”
” Inima nu este fizică. Meditația nu ar trebui să fie pe dreapta sau pe stânga. Meditația ar trebui să fie în Sine. Toată lumea știe “Eu sunt.” Cine este “Eu”? Acesta nu va fi nici în interior, nici în afară , nici în dreapta, nici în stânga. “Eu sunt” – asta e tot . Lăsa în pace ideea de dreapta și stânga. Acestea se referă la corp. Inima este Sinele. Cunoaște asta că și atunci te vei convinge. Nu este nevoie să știi unde și ce este Inima. Ea își va face lucrarea dacă te angajezi în căutarea de Sine.”

Cu toate acestea Ramana spune că în momentul întoarcerii la conștiința corpului fizic, când ne recâștigăm conștiința corpului fizic, există o memorie a acelei trăiri și pare a fi conectată la zona inimii fizice, în mijlocul pieptului, ușor spre dreapta. Această Infinitate divină poate fi găsită din nou foarte ușor prin centrarea în zona inimii. Misticii creștini vorbesc, de asemenea, de coborârea minții în inimă.

Practica spirituală recomandată de Ramana Maharishi

Acest sentiment pur al lui “eu sunt” – corelat, cel puțin la începutul practicii, cu mijlocul pieptului, un pic mai la dreapta – are un rol privilegiat în a revela cine suntem cu adevărat. Dacă acceptăm această idee, atunci, așa cum a menționat Ramana, urmează în mod logic că acesta este aspectul principal pe care mintea noastră ar trebui să se concentreze în timp ce se concentrează, meditează sau în viața noastră de zi cu zi.

Care ar trebui să fie locul Conștiinței martor?

Desigur, Constiinta Martor nu se limitează la corpul fizic sau la o parte a acestuia.  Conștiința Martor nu este mintea sau un produs al minții ci vastitatea, stralucirea conștientă a Inimii Spirituale (care poate fi asociată cu zona pieptului, cel puțin la începutul meditației, în timp ce noi suntem încă identificați cu corpul fizic).

Plasarea sediului Conștiinței martor în creier este o atitudine sterilă. Martorul Suprem nu este mintea sau un anumit gând. În mintea noastră ne putem imagina un martor al gândurilor noastre și apoi ne putem imagina cu ușurință un alt martor al primului martor al gândurilor – acesta fiind martorul martorului; și apoi un martor al martorului al martorului și așa mai departe… Mintea poate juca jocul martorilor ad infinitum.

Numai dacă asociem Constiinta Martor cu Centrul Inimii, cu acest loc de intimitate profundă – a intuiției a ceea ce suntem, putem realiza prezența Martorului Suprem.
Subliniem din nou că nu este este vorba aici doar de a ne concentra pe un punct în piept ci despre o atitudine corectă de abandonare, de ”revenire acasă”.
Acest lucru nu trebuie argumentat logic de minte. El trebuie să se reveleze în meditație.

Sentimentul Adevărului

Orice gest de centrare în Inima Spirituală, orice apropiere de natura divină, de Dumnezeu, aduce după sine o evidenţă intuitivă, un sentiment al Adevărului, al Iubirii, care la rândul lor sporesc şi mai mult aspiraţia centrării în Inima Spirituală. Prin urmare, adâncirea în Inimă îşi găseşte o împlinire naturală în înflorirea sentimentului de iubire, de armonie, de acord perfect cu Totul, de comuniune cu Dumnezeu. Deschiderea sufletului şi procesul “de umplere” gradată a acestuia cu iubire de Dumnezeu sunt expresii fireşti alecentrării în Inimă.

Există o fericire şi o libertate care sunt inerente centrării în Inima Spirituală. Ele vor infuza treptat orice practică yoga şi apoi întreaga noastră viaţă.

În Yoga Inimii Spirituale, prin centrarea în Inimă, ne deschidem şi descoperim mai întâi frumuseţea şi armonia intrinsecă fiinţei noastre pe care învăţăm apoi să le recunoaştem şi în afara noastră. Această centrare ne inspiră totodată să acţionăm în viaţa de zi cu zi în acele moduri care celebrează şi exaltă esenţa vieţii, fericirea şi iubirea inerente Inimii Spirituale. Pe de altă parte, centrarea ne conferă discernământul de a intui ce acţiuni nu sunt în armonie cu Spiritul. Bazându-ne pe acest discernământ al Inimii, urmărim să ne punem în armonie cu ceea ce trezeşte dimensiunea infinită a fiinţei noastre. Astfel, suferinţele se diminuează pentru a ne lărgi conştiinţa frumuseţii şi a splendorii unei vieţi care şi-a regăsit centrul.

În momentul în care conştiinţa Inimii Spirituale e prezentă, realizăm că viaţa întreagă e sacră. Cu cât Inima Spirituală este mai prezentă în viaţa noastră, cu atât mai pure, mai profunde şi mai vii devin bucuriile şi aspiraţiile noastre. Recunoaşterea plenitudinii şi sacralităţii vieţii începe să se exprime spontan.